DECENEU

(grupul Sarmizegetusa – Catalin Aka Burebista)

  Sacerdot dac ,mare preot ,sfetnic si colaborator apropiat a lui Burebista. Cel mai important personaj dupa rege in statul dac.Deceneu l-a ajutat considerabil pe marele rege in opera sa de unificare si organizare a triburilor geto-dace. Dupa moartea lui Burebista si destramarea stapinirii acestuia (44 ien) Deceneu isi asuma si puterea regala in statul dac intracarpatic. O informatie din Iordanes (Getica:XI,67) indica venirea lui Deceneu la putere ca vicerege, Burebista acordindu-i o putere aproape regala. Strabon spune:

"Burebista…si-a luat ca ajutor pe Deceneu ,un barbat vrajitor, care umblase multa vreme prin Egipt, invatind acolo unele semne profetice, datorita carora sustinea ca talmaceste vointa zeilor. Ba inca ,de la un timp era socotit si zeu, asa cum am aratat cind am vorbit de Zamolxe. Ca o dovada de ascultarea ce i-o dadeau getii, este si faptul ca ei s-au lasat induplecati sa-si stirpeasca viile si sa traiasca fara  vin" (Geografia:VII,3,11)

 Dupa Iordanes, Deceneu era un om de o vasta eruditie. Relatarea istoricului got contine date deosebite privind rolul cultural si religios indeplinit de catre Deceneu in instruirea spirituala a stratului ierarhic superior de sacerdoti si tarabostesi daci:

"Observind inclinatia lor de al asculta in toate si inteligeta lor nativa,el i-a initiat in aproape toata filozofia, caci era maestru priceput in aceasta. El i-a invatat etica, dezvatindu-i de obiceiurile lor barbare, i-a instruit in fizica, facandu-i sa traiasca potrivit cu legile naturii, pe care gotii [getii] transcriindu-le le pastreaza pina azi [sec VI en] cu numele de belagines; i-a invatat logica, facandui-i superiori celorlalte popoare in ce priveste mintea; aratindu-le practica i-a indemnat sa-si traiasca viata in fapte bune; demonstrindu-le teoria, i-a invatat sa contemple cele 12 semne ale zodiacului iar prin ele mersul planetelor si toata astronomia, lamurindu-i cum creste si scade discul lunii si cu cit globul de foc al soarelui intrece masura rotunjimii pamintului si le-a expus sub ce nume si sub ce semne cele 345 de stele trec de la rasarit la apus, ca sa se apropie sau sa se departeze de polul ceresc. Vezi ce placere (este) ca niste oameni prea viteji sa se indeletnceasca  cu doctrinele filosofice, cind mai aveau putin ragaz  de razboaie. Putea sa-l vezi pe unul cercetind pozitia cerului, pe altul proprietatile ierburilor si ale arbustilor, pe acesta studiind cresterea si scaderea Lunii pe celalalt observind eclipsele soarelui si cum, prin rotatia cerului, Soarele vrind sa atinga regiunea orientala, este adus inapoi in regiunea occidentala Getul se linisteste de indata ce primeste explicatia acestor lucruri. Aceasta si multe altele, invatind Deceneu pe geti ,prin stiinta sa,a stralucit in mijlocul lor ca o adevarata minune ." (Getica;XI;69—70)

 In felul acesta Iordanes ne infatiseaza seriozitatea si priceperea cu care, cel putin clasa sacerdotala, privea preocuparile stiintifice iar mai departe "pe barbatii cei mai de seama  si mai intelepti pe care i-a invatat teologia, i-a sfatuit sa cinsteasca anumite divinitati si sanctuare, facindu-i preoti si dindu-le numele de pileati" (Getica;XI,71) 

 Deceneu a revigorat spiritualitatea geto-dacilor, inlaturind cultul bahic sau dyonisiac asociat cu cultura vitei de vie si cu orgii. El este cel dintii care s-a opus viguros patrunderii in Dacia a cultelor straine, vatamatoare pentru sanatatea spirituala si corporala a geto-dacilor. De aceea nu este intimplator si fara rezonante religioase profunde ca el a determinat autoritatea regala sa dispuna distrugerea vitei de vie—planta sacra a lui Dyonisos—si ca toata preotimea dacica l-a sprijinit in acest act extraordinar.  Ca mare preot si vicerege , apoi el insusi rege Deceneu, a dispus de dubla autoritate, morala (stirpind viciul betiei) si politica (organizeaza triburile si casta sacerdotala), facind dintre nobili o clasa de pilleati, ca si din categoria privilegiata mai larga ,capillati (sau comatti), din aceasta facind pentru clerul de rind o clasa asimilabila cu clasa cavalerilor romani-equites.

 Deceneu considera ca viitorul si stralucirea poporului sau depind numai de inalta tinuta morala si plecind de la aceasta premisa se poate cladi un edificiu statal si social trainic, motiv pentru care, sprijinit de BUREBISTA, a infaptuit o profunda reforma sociala si religioasa a poporului geto-dac. Aceasta reforma, celebra in lumea antica, a fost pusa in practica nu prin legi oficiale si seci ci prin rabdare si educatie. Deceneu a impus sobrietatea si cumpatarea, acea modestie a sufletului ale carei valente razbat din textul lui Platon. Deceneu a cerut poporului"ascultarea de porunci" ca efect al educatiei prin dreptate. Getii fiind recunoscuti in antichitate ca fiind "cei mai drepti" dintre cei cu care se inrudeau, caracteristica desigur foarte veche.

 Deceneu a fost una din acele impresionante personalitati care si-au creat un loc de frunte in istoria lumii. Un factor care l-a ajutat sa se realizeze pe sine insusi si prin asta sa fie de folos neamului sau, a fost prietenia si sprijinul pe care Burebista i le-a acordat, lucru rar in istorie. Ei s-au inteles si au claborat, armonios si eficient  incit, in putini ani, au izbutit sa dureze un stat  puternic atit social cit si moral.