Free Web Hosting Provider - Web Hosting - E-commerce - High Speed Internet - Free Web Page
Search the Web

Home
Dacii
Societatea
Armata
Regii dacilor
Cultura
Economia
Razboaiele daco-romane
Continuitatea
Cetatile dacilor
Dacii pe Internet
Links
Articole diverse
Diverse
Continuitatea

DACIA , lacrima romanilor

 Motto: "Era un popor brav acela care a impus tribut superbei imparatese de marmura a lumii: Roma. Era un popor nobil acela a carui cadere te imple de lacrimi, iar nu de dispret, si a fi descendentul unui popor de eroi, plin de noblete, de amor de patrie si libertate, a fi descendentul unui asemenea popor n-a fost si nu va fi rusine niciodata ." (Mihai Eminescu).

          Relieful, clima, reteaua hidrografica si bogatiile pamantului romanesc au facut ca el sa fie locuit permanent, incepand din paleoliticul inferior (2.000.000 de ani) si pana astazi, sa fie marturia continuitatii noatre pe aceste meleaguri. Varietatea reliefului si a bogatiilor naturale au favorizat dezvoltarea unor indeletniciri ca agricultura, cresterea animalelor, albinaritul pescuitul, olaritul, prelucrarea lemnului a metalelor, lanei si canepii, etc.

          Cercetarile arheologice si cele filologice au parcurs etape din ce in ce mai fructuoase si intreprinzatoare, stabilind inaltul nivel al civilizatiei stramosilor nostri traco-daci, vechimea poporului dac si a limbii sale, caracterul original, unic si unitar al civilizatiei geto-dace.

          Pe teritotiul tarii s-au descoperit cele mai vechi elemente de cultura si civilizatie din lume. In satul Bugiulesti (com. Tetoiu , jud. Valcea) s-a descoperit un femur uman avand o vechime de 1.800.000-2.000.000 de ani, spre deosebire de ramasitele umane descoperite in Spania (900.000-1.600.000 de ani) sau de omul de Neanderthal (150.000-100.000 de ani) sau omul Cro-Magnon (35.000-15.000 de ani). Cultura de prund (cea mai veche din paleolitic) are urme de peste 1.000.000 de ani pe tot cuprinsul tarii (M-tii Apuseni, Depresiunea Sibiului, Valea Dunarii, vaile Prutului, Oltului, Argesului, etc.). La Cotu Miculinti (jud. Botosani) au fost descoperite cele mai vechi elemente ale civilizatiei lumii (18.000 de ani): varful de lance cu doua taisuri, harponul de pescuit , toporul-tarnacop de miner, locuirea in bordeie. De asemenea, scrierea traco-dacilor s-a dovedit a fi cea mai veche scriere din lume, ca urmare a descoperirii la Tartaria de Mures (jud. Alba) a unor tablite de lut (3 la numar) scrise sub forma ideografica si care datate cu C14 atesta ca au o vechime de 7.000 de ani, cu 1.000 de ani mai vechi decat tablitele sumeriene de Djemet-Noar (fosta Mesopotamie , azi Irak). Dacii cunosteau si foloseau un calendar solar, considerat cel mai precis din antichitate, eroarea lui fiind de doar 1,78 zile la 34 de ani, adica 1h 15 3 pe an. De aici rezulta ca anul dacic cuprindea 365,24197 zile (cel tropic are 365,24198 zile) . O precizie de-a dreptul uimitoare!

          In ce priveste spiritualitatea stramosilor nostri, scriitorii lumii antice (Herodot, Platon,  Dio Chrysostomul, Diodor, Iordanes , etc.) puneau pe seama lui Zamolxis si a preotilor geto-daci care ii practicau cultul, o serie de cunostinte, stiintifice de astronomie (forma sferica a Soarelui si Pamantului, miscarea stelelor de la rasarit, etc.), de filosofie, logica, stiinte naturale, morala si medicina (medicii zamolxieni puneau un mare prÍt pe descantece si pe ingrijirea sufletului; de asemenea Pedanios Dioscorides in De materie medica preluata mai tarziu de Pseudo-Apucius - mentioneaza o multime de plante scrise sub denumirea lor dacica).

          Religia zamolxiana ajunsese la un nivel de spiritualitate superior religiilor popoarelor invecinate tocmai prin credinta in nemurirea sufletului, dacii considerand moartea ca pe o binecuvantata reintegrare in cosmos.

          Dar toate aceste bogatii naturale, culturale si spirituale ale acestor pamanturi, impreuna cu amplasarea lor geografica la portile dintre Occident si Orient au avut si consecinte: au atras asupra noastra tavalugul migratiilor si al razboaielor, ne-au silit sa traim intr-o continua si crunta lupta pt. existenta noastra ca natiune suverana si independenta .

          Supravietuirea multimilenara a acestui popor isi are geneza in permanenta constiintei nationale, in puterea spirituala a oamenilor, cu radacini ancestrale nemuritoare.

          Despre daci, anticii spuneau ca s-au nascut, au crescut si au nemurit agatati de muntii lor. Intr-adevar muntii Carpati, fiind cei mai impaduriti si salbatici din Europa acelor vremuri, au ocrotit viata dacilor si mai tarziu a romanilor. Astfel taditia, datinile si obiceiurile geto-dacilor au continuat sa dainuie peste peste milenii, pana azi, neintrerupte si netulburate de framantarile puhoaielor de navalitori ce s-au abatut asupra noastra. Ca este asa, sta marturie incontestabila lumea mirifica a satului romanesc.

          Satele noastre, mai ales cele retrase sau rasfirate pe coame de dealuri si munti, ori ascunse pe fundul vailor sunt adevarate comori de spiritualitate si traditie ancestrala. Izvorate din intelepciunea stramosilor geto-daci si transmise prin viu-grai din generatie in generatie, aceste comori se reflecta in spiritul creator al mestesugarilor, in folclorul autohton (baladele, doinele , basmele, proverbele si arta populara), in cantecele rituale (colindele, bocetele, descantecele si vrajile babesti), in credintele, superstitiile enigmatice  obiceiurile si datinile taranilor romani. Acestea, cu trecerea timpului, si-au adaptat invelisul, dar si-au pastrat miezul adanc ancorat in istorie.

          Cele mai importante evenimente din viata omului (nastere, botez, nunta, inmormantare) sunt marcate de vechi ritualuri carora, de multe ori, nici nu le banuim adevarata origine.

          Majoritatea sarbatorilor religioase crestine (Craciunul, Pastele, Sanzaienele, etc.) grefate pe credintele zamolxiene ale dacilor isi pastreaza in continuare dublul sens, coexista cu acestea. Stravechile ritualuri geto-dacice, care inca sunt practicate de catre taranii romani : Alamori (ramasita a cultului Soarelui la inceputul primaverii), Armindeni (1 Mai), Caloianul si Paparudele (pt. combaterea secetei are o vechime de mai bine de 5 milenii), Ciuleandra (semnifica trimiterea solului la ceruri era inceput doar de preotesele soarelui), jocul calusarilor (dans ritual facut cu sulita semnifica tot sacrificiile umane facute lui Zamolxis), Dragobetele (ziua iubirii simbolizeaza logodna animalelor, a fetelor si feciorilor), Dragaica (stravechi cult soalr de Sanziene), Lazarul (se imparte paine la saraci), Matcalaul (flacaii se prind frati de cruce iar fetele, surori sau matcute), Varaticul (ceremonie pastoreasca) , etc.

          Dar cea mai evidenta dovada a continuitatii spiritului geto-dac peste milenii, o constituie portul, costumele populare din diferite zone ale tarii. Este bine de stiut ca taranii mai poarta si azi aceeasi imbracaminte ca dacii de pe Columna lui Traian sau de pe metopele monumentului de la Adamclisi: itari, camasa lucrata cu flori, originala caciula dacica, ii incretite la gat, valnice, fote, basmale, fuste cu clos toate cusute cu motive decorative respectand din instinct stilul stramosesc.

          Nu putem incheia acest articol, decat cu cuvintele unui mare luptator cu gandul si cu sufletul pt. nemurirea neamului , LIVIU REBREANU: "Multi invatati considera nasterea si inceputurile neamului romanesc drept o enigma si un miracol sau in sfarsit , ceva inexplicabil prin obisnuitele metode istorice . Este fara indoiala , o minune cum a rezistat si a persistat aici poporul nostru , in mijlocul tuturor uraganelor , dar taranul roman , existenta lui permanenta pe aceste plaiuri poate dezlega taina aceasta si altele care ne privesc . Taranul e inceputul si sfarsitul . Numai pt. ca am fost neam pasnic de tarani am putut sa ne pastram fiinta si pamantul."

                      Autori : DIANA PETCU & Catalin Borangic

 (Articol aparut in DACOROMANIA revista fundatiei ALBA-IULIA 1918)