Pe teritoriul localitatilor Ocnita si Cosota (Ocnele Mari,Vilcea)a fost indentificat un mare complex arheologic a carui cercetare inca nu s-a incheiat.

  Cetatea este situata la altitudinea de 600m, pe o inaltime in forma de potcoava, in sistemul de aparare al careia, pe linga valuri de pamint si palisade de lemn intra si ziduri de piatra fasonata. Necropola asezarii, e situata la poalele uneia dintre coline, si e compusa din morminte de incineratie, fara tumuli si din gropi simple  sau doar urne toate in numar de cca 100.

  Cetatea mai dispunea de ateliere de prelucrare a fierului, a pietrei, a bronzului si a argintului. Dar  caracteristica cea mai evidenta a cetatii o constituie edificiul supranumit"palatul". Acest palat, cu mai multe incaperi subterane, sapate in stinca, singurele dealtfel pastrate, pentru ca restul cladirii a fost de lemn si a cazut prada unui violent incendiu care a distrus asezarea. In incaperile subterane s-a descoperit un bogat si variat material arheologic constind in ceramica, lucrata cu mina sau la roata de diferite tipuri si forme, apoi podoabe, unelte, arme si monezi, atit denari romani cit si monede autohtone! Pe baza acestor descoperiri intregul complex poate fi aproximativ incadrat intre sec II ien si sec I en.Complexul reprezinta una din acele DAVA dacice si a fost indentificat cu Buridava asezare mentionata in izvoarele romane ca importanta asezare situata pe drumul ce lega Romula peste Carpati ,de Caput Stenarum.Geograful Ptolemeu mentioneaza in zona tribul dacic buridavenses.

   In anul 1973 ,intr-una din incaperile subterane ale edificiului ,s-a descoperit fragmente dintr-un chiup mare ,vas pentru pastrarea proviziilor, care poarta o inscriptie. Sub buza acestuia, inainte de ardere s-a scris: --BASILE[US]TIAMARCO[S]—scrisa cu caractere grecesti, (conf.I.I.Russu - Anuarul Institutului de Istorie si Arheologie Cluj-Napoca 1976) care se traduce prin: "vasul regelui Tiamarcos" in cazul in care este vorba de genitiv (terminatia celor doua cuvinte lipseste!) sau la nominativ: "regele Tiamarcos", ca proprietar al atelierului in care s-a lucrat vasul. Pe cit de irelevanta in sine terminatia, pe atit de interesanta este mentionarea, intr-o scriere autentica, contemporana, a unui rege geto-dac THIAMARCOS, in nord-vestul Olteniei, pe locul viitoarei Dacia Malvensis! I.I.Russu  confirma ca numele dinastului dac este de cea mai pura factura tracica si tot ele este cel care a descifrat inscripita. In subsolul aceleiasi cladiri s-au mai descoperit numeroase vase si obiecte care dateaza din a doua jumatate a  a sec.I ien  si primul deceniu al secolului urmator iar sfirsitul intregii cetati este legat cronologic, de monedele  imparatului Augustus. Asadar regele THIAMARCOS  a domnit  in rastimpul cuprins intre a doua jumatate a sec.I ien si inceputul celui urmator, fara insa al putea preciza exact. El se incadreaza deci in galeria de regi daci, urmasi ai marelui BUREBISTA. Din vasta stapinire a lui Burebista impartita la moartea acestuia in "atunci in patru parti ,iar mai tirziu in cinci"dupa cum spune Strabon, s-au desprins zone mai mari sau mai mici peste care au stapinit diversi regi. Daca cei din Dobrogea sint cunoscuti datorita izvoarelor literare antice, iata ca un rege dac, care a domnit peste dacii din zona Vilcei si a Argesului, este cunoscut datorita unui izvor scris local! Fara sa se poate preciza exact marimea regatului acestui rege, putem spune ca centrul puterii sale, antica BURIDAVA, se afla pe locul unde azi se afla Ocnele Mari-Vilcea, locul unde s-a descoperit vasul ce ii poarta inscriptionat numele.