Acum 4.600.000.000 de ani, cand s-a format pamantul, atmosfera sa continea gaze vulcanice cu foarte putin oxigen, fiind astfel ostila oricarei forme de
viata. Cu 3.500.000.000 de ani in urma nivelul de oxigen incepe sa creasca gradat datorita elementelor chimice care se combina si replica continuu, creand astfel conditii favorabile vietii. In aceasta
perioada predomina organisme simple, asemanatoare algelor.
Acum 500.000.000 de ani apar primele vertrebrate iar acum 200.000.000 de ani apar dinozaurii care, insa, vor dispare brusc acum 65.000.000 de
ani. Exista o teorie care sugereaza aparitia unui gigantic meteor ce a lovit pamantul, probabil in zona Golfului Mexic de astazi. Acest meteor, la contactul cu Terra, a produs in aer o pacla de praf de nerespirat, care
ar fi cauzat moartea acestor creaturi - dinozaurii - care, daca ar fi continuat sa existe, ar fi facut poate imposibila aparitia si ulterior dezvoltarea rasei umane.
Tot cu 65.000.000 de ani in urma se
termina formarea Muntilor Carpati si a bazinului Transilvanean.
Acum 50.000.000 de ani apare o mare varietate de mamifere, incluzand stramosi ai unor animale moderne, cum ar fi: maimutele, elefantii,
felinele, caii.
Acum 40.000.000 de ani Marea Neagra se desparte de Marea Caspica si de Lacul Aral.
Acum 25.000.000 de ani in padurile din estul Africii apare "proconsulul", o
forma timpurie de maimuta.
Acum 4.000.000 de ani legatura dintre humanoizi si maimute se rupe.
Acum 2.000.000 de ani - in TERTIAR - gasim o fauna bogata ca in zona Buciutesti. Prezenta
humanoizilor se face simtita, aparand AUSTRALOPITHECUS, care difera de maimute prin faptul ca este biped (capabil sa mearga in doua picioare). El este urmat de HOMO HABILIS ("handy man") care poate construi
instrumente din oase si pietre. Succesul acestuia se datoreaza si dezvoltarii mai mari a creierului.
Acum 1.700.000 de ani gasim in Africa HOMO ERECTUS, al carui creier este si mai mare, fapt datorat
probabil si alimentatiei mai bogate in proteine, crucial fiind faptul ca era ... carnivor. Fosile de Homo Erectus au fost descoperite si in Java, la Mojokerto, aceasta fiind o dovada a expansiunii humanoizilor.
Acum 1.000.000 de ani a inceput perioada QUATERNARA (perioada in care ne aflam si astazi), din care fac parte: PALEOLITICUL, MEZOLITICUL si NEOLITICUL.
Sa vedem ce surprize au adus fiecare din ele pe scara dezvoltarii:
PALEOLITICUL (perioada pietrei cioplite) - impartit in:
- INFERIOR - perioada in care apar uneltele de piatra; dateaza de acum 1.000.000 de ani pana in 100.000 i.e.n.;
- MIJLOCIU -perioada in care apare omul de NEANDERTHAL in spatiul
Carpato-Dunarean, e cuprinsa intre 100.000 si 40.000 i.e.n.
- SUPERIOR - in aceasta perioada (40.000 - 10.000 i.e.n.) apare omul de CRO-MAGNON (HOMO SAPIENS) de la care ne-au ramas picturile
rupestre de la Caciulati, Pescari (pestera Gura Chindiei), asemanatoare cu cele din Spania si Franta, fiind primele indicatii arheologice privind universul religios al vanatorului paleolitic.
MEZOLITICUL (10.000 - 5.000 i.e.n.) - perioada in care vremea s-a incalzit, ghetarii s-au topit (aparand astfel povestirile despre "potop" si supravietuitorii lui, cea mai veche istorie de
acest fel apartinand culturii Vedice), Marea Britanie devine insula iar Marea Neagra capata conturul ei actual.
In zona Portilor de Fier s-au gasit urme ale culturii "Schela Cladovei", cuptorul de piatra, vasul cu picior cu decor pictat, etc.
In cultura "Carcea" isi face
aparitia pe o cupa de ceramica "spirala" carpato-dunarenilor, de culoare alba pe un fond rosu.
NEOLITICUL - aceasta perioada incepe cu 5.000 de ani i.e.n.
Pe teritoriul
Romaniei s-au descoperit urmele a numeroase civilizatii intre 7.500 - 3.500 i.e.n..
Cultura Pre-Cucuteni este considerata de specialista americana Marija Gimbutos ca fiind cea mai veche cultura
europeana, cu populatia pre-indoeuropeana care cunoaste apogeul dezvoltarii intre 5.000 - 4.000 i.e.n.
Cultura Boian (4.000 - 3.800 i.e.n.) ne lasa primul sanctuar creat din lut iar cultura Hamangia prima
statueta lucrata in marmura din istoria lumii cat si statuetele de lut antropomorfe "Ganditorul si femeia sa".
Cultura Vadeasa contine ceramica decorata cu forme antropomorfe ce precede pe cea
Troiana. Din cadrul culturii Vincea Nicolae Vlasa descopera in 1961 la Tartaria pe Mures (Transilvania) niste tablite de lut datate 4.800 - 4.500 i.e.n. si considerate de aceeasi Gimbutas ca fiind primul mesaj scris din
istoria omenirii, cu mult inaintea tablitelor sumeriene (provenind si ele posibil tot de la Dunare).
In cultura Cernavoda I (4.400 - 3.500 i.e.n.) triburile de pastori folosesc caii si arme
perfectionate; purtatorii acestei culturi vor cobori spre sud, spre Anatolia, puntea de pamant ce lega peninsula Balcanica de Asia Mica si care in 4.000 i.e.n. se va scufunda in Marea Mediterana, lasand in locul ei o
puzderie de insule si o noua mare, Marea Egee.
Urmele culturii noastre Carpato Dunarene se mai pastreaza si astazi pe unele din aceste insule (foste piscuri muntoase), "uimind" (!?)
cercetatorii care nu-si pot inchipui cum culturi ca cele miceniene au putut apare pe niste insule izolate, ei "nevazand padurea din cauza unui copac"...
Aceasta, cultura Cernavoda I, a dat
nastere la Troia I. Acei Carpato Dunareni ("ARIENI" cum ii mai numesc altii) au dat nastere la cultura lumii, raspandindu-se nu numai peste intreaga Europa si spre nordul Egiptului si Mesopotamiei, ci pana in
indepartata Indie, unde cultura lor "Vedica" a "inspirat" (si mai inspira si azi) culturile lumii - caldeenii, egiptenii, etc. Hinduismul si crestinismul nu au facut altceva decat s-o copieze,
adaptand-o la conditiile lor locale...
