|
Serbari populare
in cascada la granita de nord a tarii Bucovina - mileniul trece, traditiile raminLa cumpana dintre ani, Bucovina seamana cu o scena pe care se desfasoara un imens carnaval, un spectacol unic de masti si ceremonialuri.
De secole, in prag de an nou, bucovinenii transfigureaza prin masti si jocuri indeletnicirile zilnice, momentele cele mai importante din viata omului (nasterea, casatoria, moartea), ironizeaza prostia si uritul,
critica asupritorii si lauda gospodarii de seama ai comunitatii. O data cu trecerea anilor, masca traditionala
bucovineana a devenit obiect de arta si, desi unele semnificatii stravechi au inceput sa dispara din constiinta creatorilor contemporani, s-au pastrat, in mod aproape miraculos, structurile plastice ale fiecarui tip de
insemne ceremoniale. Ceata mascatilorPrezenta, in seara de ajun a Anului Nou, a mastilor pe ulitele satelor bucovinene nu este determinata doar de sensul carnavalesc al petrecerii, ci are o motivatie mult mai profunda,
convingerea ca respectind si ducind mai departe obiceiurile strabunilor, oamenii vor avea parte, in anul care vine, de holde imbelsugate si livezi rodnice, de sanatate si putere. In satele bucovinene se obisnuieste ca
in ziua de ajun a Anului Nou pe ulite sa umble mascatii, intr-o singura ceata, denumita diferit de la o asezare la alta: partie, banda, malanca, hurta etc. Ceata reuneste toate personajele mascate, ursul, capra,
caiutii, cerbii, uritii, frumosii, dracii, doctorii, ursarii, bunghierii etc. Dupa lasarea serii, ceata cea mare se farimiteaza, iar bandele rezultate incep sa mearga din casa in casa, pina la rasaritul soarelui, atunci
cind Anul Nou isi intra in drepturi. Invierea ursului reda metaforic succesiunea anotimpurilorUnul dintre cele mai impunatoare personaje din Bucovina este ursul. Cultul ursului este mostenit de la geto-daci, care
considerau acest animal ca fiind sacru. De altfel, chiar numele lui Zalmoxis este derivat de la blana de urs, "zalmos! " insemnind chiar blana de urs."
La Gura Humorului s-a pastrat obiceiul ursului de paie. Cel care se mascheaza in urs de paie este imbracat in ajun de Anul Nou
cu fringhii care au fost rasucite din paie de griu sau secara. El insoteste ceata ursului in toata noaptea de Anul Nou. In dimineata de Sf. Vasile se obisnuieste ca aceste fringhii de paie de secara sau griu, care se
coseau pe haine, sa fie arse. Cei care joaca ursul nu au voie sa se dezbrace pina la trecerea in noul an", ne spune Vera Romaniuc, directorul Muzeului Etnografic Gura Humorului.
Pregatirea ursului se bucura de o atentie speciala in Bucovina. In zona Cimpulung Moldovenesc, forma capului de urs se obtine
intinzind o piele de vitel peste o caldare metalica, in timp ce la Bosanci si Udesti se foloseste ca suport un schelet metalic, peste care se asaza o blana de vitel sau de miel, dupa cum ne-a explicat Maria Margineanu,
director al Muzeului Etnografic al Bucovinei. De la git in jos, corpul celui care se mascheaza in urs este acoperit cu blana, cusuta direct pe haine sau cusuta ca un costum care se imbraca cu usurinta.Jocul ursului este
cel mai spectaculos dintre toate jocurile animalelor intilnite in cetele bucovinene. Ursii joaca la comanda ursarilor, tineri chipesi, imbracati cu haine cit mai colorate, care poarta pe spate o mantie si pe cap au
sepci de genul celor militare, pe care sint lipite sfere impodobite cu oglinzi si globuri. Sub comanda ursarilor, ursii joaca in cerc, se rostogolesc, lovesc pamintul cu picioarele si, intr-un final, mor. Apoi invie
miraculos, moment ce reda metaforic succesiunea anotimpurilor, succesiune care, in credinta bucovineana, sta sub semnul acestui animal, capabil sa invinga iarna si care stie cind vine, cu adevarat, primavara. "Vindecarea" caprei simbolizeaza sosirea Anului NouUn alt personaj foarte raspindit in cetele din satele bucovinene este
capra, care se caracterizeaza printr-o vitalitate excesiva, prin care reuseste sa capteze atentia asistentei. Asemanator cu capra, din punctul de vedere al dansului si al costumului, este cerbul. Masca de cerb sau capra
se compune din cap, cu maxilar clampanitor si un trup realizat dintr-un covor sau o patura. Un trofeu de cerb sau coarne de capra se regasesc in partea superioara a mastii. Intre coarne se realizeaza compozitii
decorative deosebite, la care se folosesc margele, oglinzi, beteala, flori etc. Capra (sau cerbul) este insotita de personaje care simbolizeaza ciobanii, mosnegi sau babe, precum si de dansatori in costume populare. In
cursul dansului caprei exista un moment in care animalul se imbolnaveste si cade la pamint. Ciobanul intra in panica si poarta un dialog extrem cu capra, dialog care, in unele localitati este chiar un descintec. Cit
timp capra este in agonie, membrii alaiului sint ingrijorati, dar o data cu insanatosirea animalului, reapar bucuria si veselia. Acest moment din dansul caprei semnifica "moartea" anului care tocmai se incheie si
nasterea anului care vine. Calul inlatura spiritele rele. In zonele sudice, in special ale Bucovinei, se
intilneste, la pragul dintre ani, dansul calutului. Profesorul Mihai Camilar, de la Muzeul Etnografic Gura Humorului, ne spune: "In Bucovina, calutul apare in trupe separate, de caluti, sau caiuti, ori in amestecuri cu
alte animale. Cele mai frumoase obiceiuri legate de caluti se intilnesc la Zvoristea, Dolhesti si Fintinele. Semnificatia este aceeasi: de aparare a omului, a locuintei, de spiritele rele. Calul este animalul care
inlatura spiritele rele. La casele din Bucovina, la capatul grinzilor de la case sint sculptate capete de cai pentru ca inlatura spiritele rele.
Momentul acesta de trecere dintre ani este marcat si de confruntarea spiritelor rele cu cele bune. Si atunci este nevoie ca
spiritele rele sa fie inlaturate fie prin prezenta unor personaje, a unor animale care au aceasta putere apotrofaica, fie prin zgomote care se fac cu biciul de la plugusor, cu talangile, cu buhaiul".Dansul calutilor
este foarte energic, foarte exuberant, cu miscari foarte rapide. Tinerii alesi sa poarte aceasta costumatie sint dansatori excelenti. Ei se imbraca in camasi de culoare alba, imaculata, culoarea sinceritatii. Capul si
gitul animalului sint acoperite cu pinza alba, peste care se lipeste coama din par de cal. Profilul capului de cal este impodobit cu panglici, oglinzi, flori naturale sau artificiale, o exuberanta de culori, o explozie
de bucurie. "Bunghierii" si "uritii"Un elemnet specific Bucovinei, in cadrul obiceiurilor de iarna, este bunghierul, "frumosul" Anului Nou. Bunghierii sint intilniti sub forma de jandarmi in cetele de la Udesti, de
imparati la Bosanci, unde exista un joc, imparatii de Bosanci. "Ei sint o parodiere a elementului austriac. La cumpana anilor, oamenilor le era permis sa se revolte si sa critice sub aceasta masca. De fapt, bunghierii
nu sint niciodata mascati, ei sint frumosii cetelor de la Anul Nou", spune Vera Romaniuc. La Cimpulung Moldovenesc, bunghierii sint imbracati in uniforma albastra sau kaki, care parodiaza uniforma austriaca, cu foarte
multi nasturi, cu epoleti. La Vama, ei poarta caciula impodobita. In partile sudice, imparatii au caciuli impodobite, imbracate in pene diferit colorate in functie de rangul pe care il are mascatul in ceata. "Prezenta
unui numar mare de bunghieri in ceata de Cimpulung se explica prin evolutia istorica a acestei comunitati. Spre deosebire de alte asezari din Bucovina anexate de austrieci, locuitorii din Cimpulung, care erau locuitori
ai unei comunitati libere, s-au opus procesului de aservire totala, de inlaturare a privilegiilor de care s-au bucurat ei o perioada foarte lunga de timp. La Cimpulung se vorbea de republica Cimpulungului, si acolo a
existat obstea Cimpulungului, care s-a opus permanent elementului strain. Acesta de rezistenta a existat peste tot, dar nicaieri asa puternic ca la Cimpulung. In cei 144 de ani de stapinire austriaca ei s-au opus
permanent. Astfel se explica prezenta unui numar mai mare de bunghieri in ceata de Cimpulung". In antiteza cu bunghierii se afla "uritii". Acestia evidentiaza, prin intermediul mastilor, cele mai respingatoare racile
ale caracterului uman. Prin intermediul acestor masti se ironizeaza prostia, se ia in batjocura batrinetea (ca fenomen) si moartea. In preistoric, ursul se juca in luna martieIn recuzita de Anul Nou se intilneste si
"plugusorul", mai la indemina copiilor. La sate, "plugusorul" este insa extrem de complex, si alaiurile care merg
din casa in casa duc cu ele chiar un plug. Prof. Mihai Camilar ne explica de ce se umbla cu plugul: "Datina de Anul Nou este o datina cu predilectie agrara. Firesc, ne intrebam de ce se umbla la Anul Nou cu plugul si
semanatul, deoarece acestea sint lucrari agricole care se practica primavara. Este o translare a acestor obiceiuri din primavara. In preistorie, ele se faceau de 1 martie, de Martin. Ursul se juca in luna martie.
Buhaiul face parte din recuzita cu caracter agrar. Chiar si textul plugusorului este in excelenta o naratie privind muncile agricole. Incepe cu aratul, apoi urmeaza semanatul, cu ingrijirea plantelor, cu recoltatul si
adusul boabelor in hambare. Darurile care se ofera de Craciun se fac din covrigi, colaci, colacii rotunzi ca
soarele si luna. Colacii rotunzi ca soarele si luna sint o reminiscenta a vechiului cult pagin al lui Mitras. Zeul Mitras, al Soarelui era sarbatorit pe 25 decembrie. Initial, Craciunul nu era pe 25 decembrie. A
pendulat intre aceasta data si 6 ianuarie, a 6-a zi din an, ziua cind si in Biblie se spune Facerea Lumii. Iisus Hristos venind pe lume in chip de om s-a acceptat aceasta data, de 6 ianuarie. Numai ca la 6 ianuarie se
suprapuneau doua evenimente: nasterea si botezul lui Iisus. Botezul era privit ca o nastere spirituala, pe cind nasterea propriu-zisa era una materiala. Si atunci, parintii teologi au transferat aceasta data a nasterii,
de la 6 ianuarie pe 25 decembrie, tocmai pentru a indeparta obiceiurile pagine ale Zeului Mitras. Dar din aceste obiceiuri pagine s-au mai pastrat colacii rotunzi, simbolizind soarele si luna".
Si, bineinteles, datinele si obiceiurile care fac din Bucovina, la fiecare sfirsit de an, o scena pe care se desfasoara un spectacol
unic, in care elementele mitice si cele cotidiene sint prezentate intr-un recital de culori si de imaginatie.
TIBERIU AVRAM Sambata, 30 Decembrie 2000 |
