Paparuda reprezinta o practica magico-rituala de provocare a ploilor, desfasurata intr-una din joile postpascale sau, pur si simplu, in timp de seceta, Paparuda se desfasoara, cu mici variatii zonale, dupa urmatorul scenariu: o persoana de sex feminin, si care indeplineste conditia puritatii rituale, este imbracata in verdeata si primeste numele de "Paparuda".

Insotita de un alai, Paparuda trece pe la fiecare gospodarie, unde cinta versuri invocatoare de ploaie, schitind, concomitent, pasii unui dans saltat. Din casa iese o femeie care uda Paparuda cu apa si ii ofera daruri (mai ales oua si faina de griu).

In forme similare, "paparuda" este atestata la popoarele balcanice.

Pe cale de disparitie, obiceiul mai poate fi intilnit in citeva sate romanesti din sudul si sud-estul tarii.

Paparuda, papaluga, paparuga, papalugara, peperuia, pipiruda, babaluda, matahula; veche divinitate locala, in mitologia romaneasca, a ploii fertilizante, redusa cu timpul la o schema de ritual. Sensul mitic al Paparudei e pastrat de folclor intr-o varianta reprezentativa, invocatia magica e adresata direct Paparudei ca unei zeite: "Paparuda,ruda / vino de te uda/ ca sa cada ploile/ cu galetile,/ paparudele/ sa dea porumburile / cit gardurile / si sa creasca spicele / cit vrabiile" (G. Dem. Teodorescu, Poesii populare romane). Ritualul are o data traditionala fixa - marti, a treia saptamina postpascala - , dar si ori de cite ori este seceta prelungita, in iunie si  iulie. Ritualul este magic, apartine cultelor agrare si este deosebit fata de vrajiile practicate de caramidari si solomonari (vrajitori populari in traditia rurala romaneasca din Tara Motilor)pentru legarea si dezlegarea ploii: in timp de seceta, tinere fete (adesea tiganci) executa Jocul Paparudelor, ca figurante ale unui dans rudimentar, in fuste simbolice de frunzare; concomitent, femeile din sat le stropesc cu galeti cu apa. Nuditatea Paparudelor e menita sa evoce puritatea genuina a naturii insufletite, gata de a fi fecundata. "Uneori e o singura Paparuda, o figuranta sub virsta de zece ani", noteaza Dimitrie Cantemir in Descriptio Moldaviae. Ritualul este raspindit in Romania, insa nu este specific doar ariei romanesti."In multe locuri, femeile alearga goale pe cimpuri in vreme de seceta, ca sa trezeasca virilitatea cerului si sa provoace ploaie", scria Mircea Eliade, in "Traite d'histoire des religions".

Paparuda este comparata cu Dodolo (in Crisana este numita Dodoloaia si Dodolita), din mitologia slava, care in timp ce danseaza este stropita cu o galeata cu apa. In Tara Motilor (Muntii Apuseni), Paparuda este numita Muma Ploii, iar ritualul este lipsit de acuitatea din zonele de cimpie. In zona Teleroman, este considerata una dintre Rusalii. Si ziua proprie ritualului difera de la o zona la alta. Dupa Chestionarele lui B.P.Hasdeu, aceasta cade in una dintre cele 9 joi postpascale, mai frecvent insa in joia a treia dupa Rusalii. Dansul in sine este acelasi peste tot si obligatorie este recitarea ce insoteste dansul, vag melodica, a unor versuri incantatorii(descintece) specifice. Ritualul este atestat in special in Peninsula Balcanica: Grecia (Pirpiruna), Bulgaria (Peperuga), Serbia (Dodole).