Home
Dacii
Societatea
Armata
Regii dacilor
Cultura
Economia
Razboaiele daco-romane
Continuitatea
Cetatile dacilor
Dacii pe Internet
Links
Articole diverse
Diverse
Statui de nobili

O  DESCOPERIRE   SENZATIONALA

                              130 de statui de nobili daci

    In zilele Primului Congres  International de Dacologie(15-16 august 2000, Bucuresti) s-a apropiat de mine un tinar nebarbierit,imbracat in pantaloni scurti,de turist : sunt Leonard Velcescu si am adunat din toata lumea,in teza mea de doctor in studiul artelor,pe care am sustinut-o anul trecut la Sorbona,130 de statui de nobili daci.

        130 de statui de nobili daci! Ce alt traznet poate sa zdruncine temeinic fundamentul pe care este cladita istoria si geneza poporului roman? In citeva minute aveam sa vad ca simplele cuvinte ale modestului om de stiinta Leonard Velcescu sunt adevar curat. In teza voluminoasa pe care a scos-o din geanta de turist erau catalogate precis, cu rigoare stiintifica sorboniana (masurate, fotografiate din mai multe unghiuri, cintarite, analizate sub aspectul structural, etc.),130 de statui de nobili daci. Minunea cercetarii mai consta in faptul ca dl Velcescu a descoperit la Roma trei statui necunoscute ale lui Decebal, ca a comparat chipul comun al nobilului dac cu chipurile muntenilor din Rominia si a convins Consiliul stiintific al Sorbonei ca este vorba de acelasi tip uman, ca a demonstrat cu artefacturi sigure originea portului si a incaltarilor populare rominesti, ca a pus accentul pe tinuta spirituala exceptionala a nobililor daci. Nimeni dar chiar nimeni nu va mai putea spune de azi inainte (ca arheologii de la Cluj care sapa la cetatile dacilor) ca nobilii daci au fost "niste neciopliti analfabeti si trufasi". Pozitia corpului,felul cum tin miinile,profunzimea privirii,eleganta hainelor,potrivirea barbii si a pletelor cu tinuta de intelept si anahoret (pleistoi, peliati, ktistai, tarabostes), repetata in 130 de copii, transforma lucrarea dlui Velcescu intr-un mare eveniment stiintific care ne va ajuta mult sa vedem in poporul dac adevarata structura de geneza a poporului roman…

        Peste alte citeva minute dl Napoleon Savescu, presedintele Societatii Dacia Revival din New York (care a organizat congresul) prezinta pe dl Velcescu (si lucrarea lui) celor citorva sute de participanti la primul Congres International de Dacologie. Dar cine este Leonard Velcescu? Este cetatean francez de origine romina, nascut la Pitesti si emigrat din copilarie in Franta. A intrat pe cont propriu la Sorbona. Si a luat doctoratul in studiul artelor tot la Sorbona si tot pe cont propriu. Drept ca documentele de la Sorbona l-au ajutat sa intre in magaziile si ascunzisurile marilor si micilor muzee (inclusiv private) din intreaga lume.A cautat cu osirdie si a fost rasplatit. Consiliul stiintific al Sorbonei l-a declarat  doctor in stiinte spre binele, spre multul bine al poporului roman, fara nici o investitie a statului romin. 

        Care sint primele concluzii ale acestei mari si deosebite realizari stiintifice? Prima si cea mai importanta este desigur legata de taina care invaluie civilizatia dacilor. De ce romanii au inaltat la Roma o columna uriasa si unica inchinata razboaielor cu dacii? De ce romanii au inaltat in Dobrogeala Adamclisi, cel mai mare Tropheum din antichitate inchinat aceluias eveniment? De ce romani au cioplit in marmura  si piatra, inclusiv marmura neagra, peste 130 de statui de nobili daci? (130 pina acuma dar descoperiri se fac inca)  De la foarfecele care transforma barba de salbatic in barba de intelept si pina la toporul de zidar cu care s-au taiat milioane de blocuri de andezit si calcar, de la lopata cu care s-a nivelat cele mai superbe terase montane ale tuturor timpurilor si pina la cunoasterea fabricarii  celui mai curat "alfa" de fier  de 99,97%, ce nu rugineste de peste 2000 de ani, de la structura neobisnuita  a mortarelor dacice, impermeabile,  pina la marcarea topografica a anumitor virfuri de munti, de la lupele de fier  de peste 40 de kg (pe care omul modern a invata sa le topeasca abia in sec. XIII) si pina la metoda perfecta  de lecuire  a intregului pentru a se lecui si partea, de la stiinta armoniilor cosmice si pina la secanta  care face posibila comunicarea  dintre lumile de aici si cele de dincolo—si dintre multele mostre spirituale si tehnologice  ale civilizatiei dacice,ne rasare chipul  superb al inteleptului, eruditului, dreptului, curajosului, anahoretului nobil dac.

          Lucrarea tinarului Leornard Velcescu confirma  cu tarie stricta ,stiintifica,grandoarea  civilizatiei dacice , dar arata si efortul pe care intreaga societate romineasca  il are de facut pentru  a urni carul ignorantei  si a pune la locul sau minunea civilizatorie a stramosilor nostri.  Desigur aceasta superioara si noua descoperire spre curajoasa cercetare a civilizatiei dacice, pune multe intrebari serioase.Este clar, insa, ca Traian a aratat Romei cu argumente solide ca a biruit pe unul din cele mai mari popoare ale lumii, inaltimea si desavirsirea Columnei, cea a Tropaemului de la Adamclisi, cantitatea uriasa de aur si argint dacic care a transformat pentru multe luni Roma intr-un oras al desfatarilor  pe degeaba, constructiile uriase de la Roma realizate nu numai de Traian dar si de Hadrian etc. Cele peste 130 de statui de nobili daci, adunate de Leonard Velcescu, vin sa confirme acest construit informational  al imparatului Traian ,dar pot sa mai lumineze  inca o taina. Nu cumva aceste statui (inclusiv trei ale lui Decebal) sint prada de razboi? Nu cumva maretele plinte si coloane de andezit de la Sarmizegetusa Regia  ( 60 +60 + 15= 135 ) sint urmele locurilor unde au stat acele statui?  Autorul acestor rinduri recunoaste  sincer ca si lui ii e greu sa creada in propria lui ipoteza. Dar el stie ca facerea unui monument  de trei metri (plus fundamentul) costa chiar si azi (cu atitea tehnologii ladispozitia artistului) in jur de 100000$. Si o aritmetica senzationala iese la iveala :"130X100000=13.000.000$". Nu e mult petru USA, FRANTA sau GERMANIA dar pentru Roma era foarte mult  si deci inca o aritmetica se cere realizata: compararea numarului de statui de nobili daci cu cele ale lui Caesar sau Traian!  Cioplirea a 130 de statui de daci este insa o lucrare total imposibila pentru Romania de azi care are pentru marele rege Burebista doar un bust la muzeul Armatei (si ulterior o statuie la Orastie !nota mea!), regele tarii din sud estul Europei, necucerita de Cezar . Or ,o prada de razboi format si din 130 de statui de nobili daci, ciopliti perfect din marmura de diferite culori, ar fi demonstrat Romei  ca Traian  ( si nu Cezar sau Augustus) a biruit nu un oarecare popor "necioplit si agramat", ci pe unul din cele mai desavirsite popoare ale lumii de atunci. Confruntarea fizico-chimica a materialelor din care s-au facut statuile de la Roma (si din alte tari: Siria, Libia, Marea Britanie, SUA, Franta) cu materiale din zona Devei pot spulbera usor ipoteza noastra, dar spulberarea acestei ipoteze nu poate schimba in nici un fel maretia celei mai enigmatice civilizatii antice, construita de stramosii nostrii daci in muntii priporosi ai Suryanului. Omologarea celor 130 de statui  cu faptele istorice si tehnologice ale dacilor nu intirzie  si nu va intirzia.

          Scrisul entuziast din acest articol nu se compara,desigur,cu entuziasmul lui Socratecare,la 432 BC,intorcindu-se de la Potidea,unde participase ca soldat la inceputul razboiului peloponessian,nu se grabeste sa le povesteasca atenienilor fapte de razboi,ci le relateaza intilnirea spirituala pe care a avut-o acolo cu unul din "medicii lui Zalmoxis ",despre care se spunea ca stiu arta de ate face nemuritor.Acest scris al nostru pune sigur doar o intrebare ce se cuvine de pus intregii cercetari academice din Rominia:de ce Socrate, inteleptul supra-genial care l-a format pe Platon,era atit de entuziasmat de spusele medicului lui Zalmoxis? Lasam goanei antice dupa nemurire acest domeniu de mister si incheiem aici, invitindu-i cu dragoste pe toti acei care au ramas cu privirea pe aceste rinduri si la o navigare prin Dacia Virtual Museum la www.dacia.org si la cautarea prin librariile franceze a cartii d-lui Leonard Velcescu,lucrare care urmeaza sa vada in curind,la Paris,lumina tiparului.

         ANDREI VARTIC

( ziarul NATIUNEA nr 95 ,martire 2001,pag,6)